Cinci milenii de manipulare - Bogdan Teodorescu Omul modern este o victima probabila a propagandei, omul modern este o victima sigura a manipularii din partea organizatiilor politice, dar si a celor comerciale sau media. Omul modern este masurabil din punct de vedere sociologic, este determinabil din punct de vedere psihologic si este parte a unui organism complex, dar perfect analizabil care se numeste

Motto: “Nu esti Arp, Moore sau Brancusi, tu esti Guguianu” (Giacomo Manzzu) In atelierul lui Marcel Guguianu am intrat pasind usor, fara sa trezim linistea care domnea. Un batranel simpatic ne-a deschis usa, elegant, cu ochelari si palarie, ca un vechi burghez, ce-asteapta musafiri. Atelierul e un budoar. Femei care mai de care mai frumoase. Multe au ten de bronz, altele de marmura, ca niste fantasme

In manualele de istorie nu se inseamna ca un eveniment nasterea lui Eminescu si nici nu se arata daca cugetarea artistului are sau nu vreo inraurire asupra mersului lumii. (Aceasta la noi). Cand jandarmeria prinde pe banditul Balan, ziarele scrise de aceiasi scriitori care se plang azi scot editii speciale. Dar cand moare Vasile Parvan, de-abia se gasesc colturi de ziar pentru seci notite prizarite. Toate ineptiile unui om politic stau pe pagina intai. Pagina literara e un fel de distractie familiara

Eternele iubiri accidentale In celelalte tu ai fost intreaga, Revin si eroinele in sala Reinviate ca sa inteleaga Iubirea noastra pur accidentala. Spectacolul iubirilor in transa Si fiecare pare cea mai mare Si fiecare n-avea nici o sansa Si fiecare-a fost o intamplare. La marginea dramaturgiei triste, Renasti reintrupandu-te din ele, Nici una n-are dreptul sa existe, De nu lucreaza

• declara rectorul Academiei de Stiinte Economice din Romania, prof.univ.dr. Ion Gheorghe Rosca - Domnule profesor universitar doctor Ion Gheorghe Rosca, va rog sa-mi spuneti cateva cuvinte despre dvs. si despre institutia pe care o conduceti in calitate de rector... - Am terminat in 1972 Informatica Economica, specializarea Programarea Calculatoarelor. Preocuparile mele s-au mai diversificat

Desi genericul, sigla de la foiletonul meu despre “subcultura SF” vine de la Isaac Asimov (pentru incultii in domeniu semnalez ca psihoistoricul Hari Seldon este un savant profet din Imperiul Trantor, cel intins peste zecile de mii de lumi ale Galaxiei si care, intelegand ca civilizatia galactica este in pericol, propune o metoda de scurtare a perioadei de barbarie prin inregistrarea tuturor cunostintelor

• interviu cu Dr. Florin Rotaru, director general al Bibliotecii Metropolitane Dr. Florin Rotaru: Atitudinea intelectualului retras in turnul de fildes a fost, in general, criticata, mai ales in epoca moderna – sfarsitul secolului XVIII – inceputul secolului XIX. Era normal ca intelectualul sa se implice in politica, pentru ca formatia si efortul lui trebuia sa se transforme intr-un fel in beneficiul

Istoricul Florin Constantiniu a marcat, in felul lui, poate chiar involuntar, doua momente semnificative ale istoriografiei romanesti din secolul abia incheiat. Sub genericul “Despre firea romanilor”, domnia-sa a initiat, in revista “Historia”, un serial despre psihologia poporului roman. Demersul a fost anuntat – si inceput – in numarul din decembrie 2007 al revistei. Dar in 2007 s-au implinit 100

• Dialog cu Acad.prof.univ.dr. Dan Horia Mazilu, directorul general al Bibliotecii Academiei Romane Un filolog si un umanist de secol XXI. Istoric literar. Slavist. Decan al Filologiei bucurestene – printre cei mai bravi si mai apreciati. Cu o solida formatie stiintifica si documentara, innoind cercetarea literaturii vechi. A cronicarilor, a lui Dosoftei Iscarioteanul, Nasturel, Cantemir. A literaturii

Una dintre cele mai insemnate “cuceriri” ale speciei omenesti este calendarul. De fapt calendarul nu este cucerire omeneasca ci dar de la Dumnezeu. Secularizarea, aceasta vanturatoare pagana a mediului sufletesc la scara intregii lumi, a distrus la omul modern, intre multe altele, si competentele calendaristice. El nu mai stie sa citeasca in calendar, cum bunaoara stia taranul roman, oricat de sumara

In lumea romaneasca de dupa 1990 s-a intamplat un lucru extrem de simplu si usor de observat pentru o colonie, macar culturala, daca nu si altcumva: inlocuirea vechilor structuri, nu neaparat politice sau nu numai politice, cu altele sau cu nimic. Asediul economic, inceput de vorbele lui don Pedro Roman (industria romaneasca este o gramada de fier vechi) a fost combinat cu asediul politic, fireste

“Terorismul intelectual este o mecanica totalitara. Practicand amalgamul, procesul de intentie si vanatoarea de vrajitoare, el impiedica orice adevarata dezbatere asupra problemelor esentiale”, observa Jean Sevilla. Este remarcabil acest rechizitoriu dens al relelor “terorismului intelectual” de stanga din perioada razboiului rece. Dar cartea lui Sevilla, scrisa de pe pozitii de dreapta, deci subiectiva

Gazeta Wyborcza (Polonia): Filmul polonez Jacek Szczerba elogiaza cartea lui Lukas Figielski si Bartosz Michalak, consacrata filmului polonez. “Istoria privata a cinematografiei poloneze” urmareste o idee clara, care consta in a-i lasa sa vorbeasca pe creatorii de filme celebre de altadata. Daca cinematografia poloneza de astazi este mizerabila iar viitorul ei nesigur, un lucru este totusi sigur: trecutul este admirabil”. élet és Irodalom (Ungaria): Mostenirea culturala europeana Scriitorul

Motto: “Fara acesti inaintasi… Romania moderna n-o putem intelege. Dovada sta faptul ca din ideile framantate si luminate de ei ne hranim si astazi” (Mihai Berza – “Constiinta unitatii de neam la romani in Evul Mediu”) Razvan Theodorescu, eminent medievalist roman, profesor universitar, doctor in stiinte istorice (lucrarea “Bizant, Balcani, Occident, la originile culturii romanesti”) si academician

Nu esti femeie daca nu ai un motan tarcat si o revista ilustrata sub perna. Motanul te ajuta sa-ti risipesti fanteziile rascolite de revistele in care singurele subiecte care nu sunt legate de sex sunt cele legate de vreme si de cursul valutar. Nu esti femeie daca nu afli cum sa stai pe canapea astfel incat sa-i trezesti dorinta lui, iubitului sau amantului sau sotului (sa fim seriosi), cum sa speli

• Orbitor – Aripa dreapta, Humanitas, 2007 Ultimele carti de proza ale lui Mircea Cartarescu privilegiaza cel putin doua lucruri care nu se gaseau anterior: implicarea directa, fara divagatii ori ecranari parabolice in cotidianul fiebinte si referinta biblica sententioasa, care, anterior nu se putea descoperi decat tangential. Aceste ultime volume, venite parca in rafala, la mica distanta unul