- Editura Polirom, Traducere de Constanta Ciocarlie - “O iubeam” – Anna Gavalda “Anna Gavalda nu ne plictiseste cu descrieri, pentru ca totul ne este deja familiar. «O iubeam» se dovedeste o lectura fascinanta. Dupa monologul interior, iata ca a venit timpul romanului interior“. (Le Figaro litteraire) “Cu scriitura sa simpla si clara, asemenea unui desen de Sempe, precum si cu vioiciunea sa innascuta, Anna Gavalda a dat o lovitura de gratie romanului francez contemporan. Un adevarat tur de forta,

Am ajuns la Vioresti pe o "ferestra" de soare orbitor, intr-un martie capricios. In lumina aceea nefireasca, venita dupa o burnita cetoasa, si adunata ciopor sub cupola unui cer venetian, acoperisul din sindrila al vechii bisericute pare poleit cu aur fin. Peretii, altfel de un alb sclipitor, se infatisau acum intr-un galben calm, ce se pierdea usor de cum coborai privirea de pe acoperisul

Intelectualii! Iata un soi pretios de cetateni, de lipsa caruia patria noastra nu se poate plange. Slava Domnului! avem destui. Odinioara, intelectualii, mult mai putini la numar ca astazi, formau un fel de secta, care respingea sistematic orice contact cu profanii. Sediul acestei pretioase secte era la cafeneaua Brofft, singura rima posibila la moft -, peste drum de Capsa, in pravalia caselor Zerlendi, unde acum se afla Luvrul de Bucuresti. Acolo – petreceau odinioara muzele in Parnas – se adunau

“Tatal nostru taranesc” In memoriam Ion Agarbiceanu Tatal nostru, zugravit in biserici, sub boltile scunde, sfioase, cu chip smochinit, mai batran decat al strabunicului cu pletele albe, spalate-n lesie, clatite-n izvor; Carele esti in ceruri, judecatorule aspru, sa vezi mai bine pamantul pe care ni l-ai dat sa-l stropim cu sudoare, cu sange, cu lacrimi; Sfinteasca-se numele Tau scris

"Iata haitele catilinare de politicieni liberali, de diplomati de mahala, de vanatori de slujbe si de mici gheseftari: avocatei latratori, samsari dibaci, toate lichelele si drojdiile sociale, tinzand sa suie sus, cat mai sus,- distinctie fara merit, avere fara munca, pofta fara satiu – roade minunate ale unei scoli ce le-a inarmat numai instinctele pernicioase, pandind alegerile si toate nevoile

…Ne vom intalni lunar, la Uniunea Scriitorilor, in fiecare ultima marti a lunii – si acesta va fi motivul pentru care vom defini clubul nostru drept “Cenaclul martienilor “ – si-au spus Sergiu Farcasan, Adrian Rogoz, Vladimir Colin , Ion Hobana, Victor Barladeanu, Viorica Huber- Rogoz, Horia Arama, Romulus Barbulescu, George Anania… acum, hat, 40 de ani. Zis si facut, iubitorii de SF de mai sus

Apanajul unei societati civilizate sta nu numai in progres, ci si in conservarea a ceea ce este sau a fost. Poetul National al Frantei Victor Hugo spunea ca deschizand o scoala, inchidem o puscarie. Si asta da masura responsabilitatii si competentei unui popor. Dar atunci cand pe lista de prioritati avem altceva decat ar trebui, in vreme ce monumente de patrimoniu, institutii fundamentale pentru

Chiar daca “noul” proiect pentru cladirea Bibliotecii Nationale si-a propus sa caricaturizeze vechea fatada “anacronica” specifica Epocii de Aur, ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, se dovedeste a fi nu doar un nostalgic al proiectelor megalomane, ci si un idealist... Radiografia viitorului “mall cultural” arata astfel: finalizarea unei cladiri, cu o suprafata desfasurata de 130.000

• Valeria Mocanasu, “Satul de dincolo de cer” - Criterion Publishing, 2007 Proza de inspiratie taraneasca nu mai este demult la moda si, de la romanele lui Dinu Sararu, din anii ‘80, nu a mai aparut nimic semnificativ, chiar si Marin Preda se citeste cu dificultate, iar Rebreanu nu se propune decat pentru o lectura arheologica si din ratiuni didactic. Era greu de crezut ca mai poate sa apara

“Cu ani in urma, pe o strada de legatura pe atunci mai discreta, intre Stirbei Voda si Calea Grivitei, la etajul intai al unei case in care arta plastica si decorativa aleasa, lemnul lucrat, obiectele de cult sau stampele japoneze se gaseau, necautate ci rasarite si implinite acolo, parca dintotdeauna, intr-un decor interior intim, fascinant, de un rafinament cum rar se mai vazuse, prin el insusi

“Facerea Europei” a insemnat, inainte de toate, o intalnire. Cea dintre spatiul crestin al Mediteranei - cu peninsula iberica si fosta Galie, cu Italia si pensinsula balcanica eleno-latina - si spatiile pagane din barbaricum, mai apoi crestinate inainte si dupa anul 1000, din Frizia si Germania pana in Panonia si Rusia, din lumea slava sud-dunareana pana in Scandinavia. In aceste crestinari ce

Cum se duce faima starurilor! Mai ieri venea Michael la Bucuresti de innebunisera toate adolescentele generatiei Pro nou-nascute, azi casnice respectabile cu copil in brate, si acum Michael al nostru a ajuns de mananca de pe jos, de-si vinde proprietatile cu tot cu «Neverland» doar ca sa-si achite datoriile. Cand, din cand in cind, vorbesc despre starurile umflate din America, o fac doar pentru a

“Terorismul intelectual” a iesit la rampa in Romania cu catva timp in urma – in toamna lui 2006 – cu o campanie publica pe care initiatorii ei si-au dorit-o spectaculoasa si de impact rasunator. In paginile unui cotidian s-a lansat ideea denuntarii si anihilarii a ceea ce s-a numit “Generatia expirata”. Se arata ca ziarul respectiv “propune cateva zeci de nume de personalitati a caror notorietate

Ce vrea sa insemne de fapt si de drept Istoria? Ca disciplina, ca institutie, ca asa-zisa stiinta ea este relativ tanara si nu apare mai repede de veacul al XIX-lea. Desi, daca te iei dupa gretili sau dupa romani, mai ales, sau dupa babilonieni, caldeieni si iudei, ea este o indeletnicire stra-stra-stra-straveche. Fireste, ca inlantuire de fapte stabilite, adunate si ordonate dupa o anumita autoritate

Cei ce se aseamana se aduna... Tocmai asa s-au intalnit candva pe cararile istoriei marele carturar, gospodarul Moldovei Dimitrie Cantemir, si marele reformator, tarul rus Petru Cel Mare. Dupa ce au fost aliati in batalia de la Stanilesti din 1711, infranti de turci, ei s-au retras in Rusia. Acolo, refugiat cu familia, Cantemir urma sa devina senator, seful cancelariei lui Petru si mana dreapta a

El Mundo (Spania) Israelul cere iertare trupei Beatles Dupa patru decenii, Israelul a cerut in sfarsit iertare Beatles-ilor, pentru “istorica greseala” facuta acum 43 de ani, cand guvernul a interzis un concert al lor la Tel Aviv. Guvernul “laburist” s-a opus in 1965 venirii membrilor grupului Beatles de teama ca vor corupe tineretul israelian. Refuzul a fost transmis de ministrul Educatiei, Yaacov Schneider. “Am fost acuzat pe fata, dar nu sunt dovezi ca s-ar fi impiedicat venirea lor. Am