Din gradinile vechii curti domnesti bucurestene, de pe malul stang al Dambovitei, poti admira silueta “dealului”, numit Viilor, sau “Dealul Podgorenilor”, pe care a luat fiinta un mic schit de lemn, ridicat de Oprea Iuzbasa. Locul a fost ideal pentru asezarea unei manastiri trainice, care sa aiba un rol strategic in apararea Capitalei. Nici astazi nu se stie cui i-a incredintat domnitorul realizarea

Bogdan Petriceicu-Hasdeu “... Pe cand autorul unei opere originale vorbeste numai in propriul sau nume; cand traducatorul vorbeste numai in numele unui autor strain; publicistul, chiar cel mai de pe urma, declama totdeauna in numele tarii intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a natiunii. Si sa observati bine ca nimeni nu-l poate desminti in aceasta privinta, afara numai de un alt publicist; caci nimeni altul nu poseda mandatul de reprezentant al tuturor acelora ce nici nu-l cunosc,

Democratia Ursului Facut-a Ursul scheme noi, Dupa masura mintii sale: Pe Lup l-a pus cioban la oi Pe Ursul-fiu – stapan la stupi, Porcul, la dispensar, pe Vale… (Sunt doar atatea guri pe care Se cade bine sa le-astupi…) Catarul, cel proverbial, Mai mare e peste dosare - Adica, sef de personal… De sus, si pana jos, se vede Si la lumina de chibrit, Precum proverbul clar prevede, Cu grija

Autorul acuarelei de pe coperta suplimentului nostru este Valeriu Sandu, un artist din Republica Moldova, indragostit de privelisti si lacasuri de cult din Bucuresti. Artist din generatia de mijloc, Valeriu Sandu a ajuns sa expuna in Romania dupa... Finlanda. Intr-un fel, un lucru bun, fiindca expozitia din 1993, cu titlul “Caligrafii”, a dezvaluit bucurestenilor un artist deja matur. “Pentru un

De mirare este ca se intituleaza “national-liberali”, ceea ce ne face “sa presupunem ca acest partid nu e decat fractiunea liberala a unui mare partid national, ori fractiunea nationala a unui mare partid liberal”. Dupa 1989, aceasta presupunere s-a confirmat oricum, caci din sau pe langa PNL au mai existat Aripa tanara, PNL – Cerveni, PNL – Campeanu etc., iar astazi, cea mai recenta formatiune politica

Se vorbeste din cand in cand despre locul credintei crestine in edificarea Europei, fie ca referirea se face la spatiul clasic paleocrestin al Mediteranei, fie ca ea are in vedere lumea evanghelizata de dincolo de Rin, de Dunare si de Marea Neagra, din centrul, nordul si rasaritul continentului. Daca puritatea acestei credinte a fost, de un mileniu incoace, prilej de grave conflicte intre Orient

In 28 martie, la Universitatea Valahia din Targoviste a avut loc Simpozionul National “500 de ani de la domnia lui Radu cel Mare” (15 septembrie 1495-8 martie 1508). Este prima data cand acestui domnitor, pe nedrept ignorat pana acum, i se dedica un astfel de eveniment. O intalnire de folos Organizatorul intalnirii a fost Academia Oamenilor de Stiinta, condusa de General (r) prof. univ.

George Banu – Scena supravegheata. De la Shakespeare la Genet UNITEXT, Polirom, Bucuresti, 2007 Ajuns unul dintre teatrologii europeni cei mai influenti – cu justificarea ca si Europa dramaturgica, la sfarsitul mileniului al II-lea, era reprezentata la varf de cativa romani: Eugen Ionescu, Gheorghe Astalos, Matei Visniec – criticul dramatic George Banu, eminent autor de studii dedicate regiei

Prezentul interviu a fost realizat de catre Rudolf Augstein si Georg Wolff pe 23 septembrie 1966 si publicat in revista Spiegel pe 31 mai 1976, la putin timp dupa moartea lui Heidegger, conform dorintei acestuia. - Domnule profesor Heidegger, am observat in repetate randuri faptul ca opera dv. filosofica este intr-o anumita masura umbrita de anumite evenimente din viata dv. care, desi nu

Departe de Bucuresti, de la Bran, n-am putut decat sa observ si sa ma amuz trist de reflexele autoritatilor mereu slugarnice fata de puterile straine de la Bruxelles si de peste Ocean, care au sosit in cetatea asediata ca la niste verisori saraci. Acum am vazut si noi ce inseamna o “fortareata”, slava Domnului ca n-a trebuit sa fiu de fata. Securitate peste tot (macar pe vremea lui Ceausescu nu

Interviu cu regizorul de film Geo Saizescu, binecunoscut publicului pentru “Pacala”, “Un suras in plina vara” sau “Asta seara dansam in familie”, amintind doar trei dintre filmele sale, profesor si decan al Facultatii de Arte din cadrul Universitatii Hyperion, autor al unor carti autobiografice si despre lumea filmului, cea mai recenta fiind “O istorie dramatica a unui film comic”, precum si initiatorul

Eliade, adeca Mircea Eliade. Istoric al religiilor si romancier roman, cum zice la Dictionar. Extrem de mediatizat dupa 1990, mai mult decat pana in 1989, pe cand doream Nobelul si-l chemam in tara. Pe vremea aceea nu se stia ce prostie facuse prin indepartarea lui Petru Dumitriu de la Gallimard, birjar, la instigarea monicilor abandonate de talent si innabusite de invidie unsuroasa, dar austera.

Cu fenomenul Harry Potter m-am intalnit acum aproape 10 ani in subsolul marii librarii din Champs Ellysee. Auzisem, fireste, de succesul Potter, citisem despre aparitia micului vrajitor cu ochelari rotunzi si semn in frunte, dar nu avusesem ocazia sa pun mana pe cartile lui J.K. Rowling. Intru in libraria mea preferata, cobor la subsol, ca de fiecare data cand ma duc la Paris si dau peste un spectacol

Autorul francez Jean-Pierre Le Goff, economist si sociolog, propune un discurs socant despre lumea dezvoltata a inceputului de secol XXI, pe care o interpreteaza ca pe o “Democratie post-totalitara”. Acesta este, dealtfel, si titlul cartii sale, aparuta in 2002, in care face o comparatie intens provocatoare intre fenomenul totalitar, cu ipostazele sale teribile din secolul XX, nazismul si comunismul,

Emil Cioran, filosoful rationalist decedat in 1995 la Paris, dupa mai bine de 50 de ani de exil in Franta, nu mai agita spiritele in tara care l-a primit spre adoptie si care ii adaposteste ramasitele pamantesti, in cimitirul Montparnasse. In revista electronica AgoraVox, Armelle Barguillet Hauteloir ii consacra un articol nici laudativ, nici desfiintator, compilat din citate. Filosoful care venise

“Hatmanul Ucrainei Ivan Mazepa – Moldova si Romania” T. Gh. Rendiuk, doctor in Istorie, diplomat, autor a peste 40 de lucrari stiintifice, dedica volumul aparut la editura Printech, in 2008, gloriosului hatman al Ucrainei, Ivan Mazepa. “Primele contacte ale lui I. Mazepa, hatmanul Ucrainei, cu Moldova si Tara Romaneasca” este primul capitol al cartii. Urmeaza descrierea perioadei moldave a vietii lui I. Mazepa, moartea si inhumarea. Capitolul III prezinta conservarea memoriei istorice a eroului