Foto: Ioan Oprea

... Faptul ca PSD nu a actionat mult mai dur in anumite situatii, faptul ca nu a spus mult mai transant ceea ce nu este acceptabil intr-o societate democratica, faptul ca Traian Basescu a putut sa shimbe regulile cand a vrut (cu ajutorul Monicai Macovei, care s-a dovedit ulterior ca nu era imaculata cum ar trebui sa fie Norica Nicolai), cu ajutorul lui Daniel Morar, cu ajutorul serviciilor - si asta s-a vazut foarte clar in anumite perioade, sau a unor oameni din servicii, nu as vrea sa generalizez... Toate aceste lucruri creeaza imaginea unei tari cumva cu specific bananier, undeva pierduta in Europa secolului XXI. Si tot mai multe reactii din strainatate vin sa confirme aceste lucruri. Evolutiile economice, sau mai exact involutiile economice, ne arata foarte clar o pierdere de interes. Ramane doar, cel mult, zona asta de interes pentru Romania ca piata de desfacere pentru diverse produse, pentru facut bani din pensii si din alte povesti... Nu mai avem anticorpi in ceea ce priveste batalia globalizarii. Nu ne mai manifestam activ in zonele de vecinatate, nu stim sa atacam cu proiecte sertarele cu bani de la Bruxelles si intram intr-o zona de criminalitate tot mai accentuata, care inseamna, de pilda, utilizarea de bancnote false, criminalitatea pe calculator si faptul ca incet, incet romanii sunt scosi de pe piata electronica si a proiectelor si a dezvoltarilor comerciale. Traim de cativa ani, numai din evaluari, reevaluari si spalari de bani in zona imobiliara. Cred ca aceasta Guvernare pe datorie care functioneaza in momentul de fata va crea acelasi hiatus creat de guvernarea CDR, va crea o noua paranteza de istorie, si Romania va trebui, din nou, sa o ia de la capat, asa cum a fost guvernarea PSD in 2000. Niste eforturi extraordinare, cu suferinte, cu sacrificii si cu greseli, fara indoiala. Dar am ajuns la sfarsitul unui ciclu electoral, de la minus 18% cat a fost in ciclul electoral anterior, scaderea produsului intern brut, la o crestere a produsului intern brut, la o crestere economica de 8,4% in 2004. Pana la urma, sanatatea macro- economica reprezinta fundamentul pentru orice proiect social, ori in masura in care te apuci si dai bani la tot cartierul si dupa aceea ii pacalesti cu inflatia sau cu faptul ca le trimiti ordonatorilor de credite banii intr-un moment in care nu mai au ce sa faca cu ei, pentru ca procedura de licitatie nu le mai permite sa cheltuiasca bani, aceasta inselatorie in care ne furam caciula singuri ca lucrurile merg bine, in conditiile in care avem tot cele 200 de km de autostrada pe care le aveam si in 2004, in conditiile in care nu suntem in stare sa punem macar niste stalpi de lumina pe autostrazile acestea, nu suntem in stare sa le protejam, ne arata ca nu ne miscam asa cum trebuie si ca practic, intrarea in UE ne-a produs o anumita imunizare, sa spunem, la critici din afara, dar nu ne-a adus la criticile din interior, in ceea ce priveste guvernarea actuala...”

- In ultimele dumneavoastra postari pe blog-ul personal afirmati ca vreti sa lansati o dezbatere referitoare la “identitatea PSD”. Considerati ca PSD, in ultima perioada, si-a pierdut identitatea sau este pe cale sa si-o piarda?
- Nu este vorba de o pierdere a identitatii si am sa explic de ce. PSD de astazi este rezultatul unor schimbari din cadrul PDSR, care la randul sau, a fost rezultatul unor modificari in FDSN, care la randul sau a pornit din trunchiul comun al FSN, imediat dupa 1989. Partidul de acum nu este rezultatul Congresului din 2005 ori a Congresului din 2006; este, pana la urma, un conglomerat politic dar si ideologic, cu dezbateri care au inceput nu doar dupa alegerile din 2004. Am vrut, de fapt, sa subliniez, in mod special, ca partidul are niste radacini ideologice care tin de istoria Revolutiei si istoria tranzitiei de la noi. De evolutiile din Europa de Rasarit, in general. Si atunci, am incercat sa readuc, intr-un fel, ca fundament pentru dezbaterea de astazi, istoria dezbaterilor din partid. Pornind de la faptul ca, iata, spre exemplu in perioada 1993-1996 aveam un anumit tip de abordare si chiar am pus pe blog o carte – “Ideea politica a schimbarii”, cu niste texte absolut superbe, dupa parerea mea; poate ca unele dintre ele sunt putin romantice, asa vazute de acum, dar extrem de interesante din punctul de vedere al substantei ideologice, formule pe care le impunea atunci abordarea de stanga, in contextul in care revolutiile din Europa de Rasarit au dus, toate, la guverne de dreapta.

- Cu exceptia Romaniei...
- Noi am fost singura tara din Rasaritul Europei care a iesit, din Revolutiile din ’89, pe partea de stanga. Cu toate problemele care au aparut de aici. Deci, era un anumit mod de abordare in perioada FDSN... Veti vedea ca intr-unul dintre articolele de acolo, in una dintre abordarile mele de atunci, in ’93, eu puneam problema schimbarii denumirii partidului FDSN. Eu propusesem, de altfel, schimbarea in Partidul Democrat. Colegii mei nu au fost de acord, dar probabil, cineva cu o ureche foarte atenta din FSN a retinut aceasta idee si cateva saptamani mai tarziu s-a anuntat schimbarea denumirii de FSN in PD. Asta, ca o paranteza. Trecand la o alta perioada de dezbateri destul de intense, 2000-2004, am pus pe site textul unei alte carti – “Spre Normalitate. Reforma guvernarii. Guvernarea reformelor” – cu un alt set de intrebari si de posibile raspunsuri. Deci, am incercat, intr-un fel, sa ofer o abordare tridimensionala. Sa adaug si radacinile dezbaterilor de idei din partid pentru cei care astazi cauta raspunsuri la problemele de ideologie, la cele politice, la chestiunile legate de strategie. Si, din acest punct de vedere, cred ca dezbaterea de astazi la care eu adaug, ca o contributie personala, si “Romania Europeana si Romania dupa Malta” este necesara, precum si toate aceste analize care tin de problemele partidului si de problemele guvernarii in perioada de tranzitie din Romania, de experienta noastra ca partid de guvernamant, dar si de problemele noastre de ideologie interna.

- Transformarea PSD a insemnat si un proces de modernizare?
- Un proces de modernizare a partidului, in pas cu modernizarea tarii. Asa am vazut-o eu si am incercat sa adaug aceste lucruri ca premiza pentru ideile si proiectele pe care incerc sa le adaug pentru perioada urmatoare. Si aici apar nenumarate chestiuni suplimentare; pe unele le-am scris in editoriale, pe altele le-am pus pe blog, in alte situatii am acordat interviuri si sper ca la Consiliul National se va crea o masa critica pentru un efort strategic. Pentru ca, in mod evident, in momentul de fata, in al patrulea an al Guvernarii Portocalii, nu exista foarte clar asumat rolul de contrabalans pentru actuala putere. Pare, mai curand, ca Opozitia la Guvern o reprezinta Traian Basescu si nu PSD. Deci PSD nu apare in opozitie, cel putin public, si datorita unor chestiuni care tineau de evaluarea raului mai mic si de aici si de un anumit sprijin, tacit sau nu, pentru Guvernul Tariceanu, dar cu unele pierderi, in planul perceptiei, mai ales la nivelul sustinatorilor nostri. Acesta este sensul dezbaterii, pe care eu am incercat sa o lansez de cateva luni de zile de fapt, nu de acum. In ultima vreme am accelerat aceste lucruri si pentru ca multi dintre cei care-mi scriau pe blog ma intrebau: “bine, scrii despre tot felul de subiecte, dar pe noi ne intereseaza proiectele pentru viitor. Ce proiecte se propun, ce este de construit? Suntem satui de vorbe! Vrem niste constructii, niste lucruri foarte clare”. Am avut in sase luni, pe blog, aproape 700.000 de accesari si un numar extrem de important de comentarii. Iar in ultima vreme, in momentul in care am venit cu niste sugestii in plan ideologic, politic, interesul a fost mult mai mare din partea unora pentru a adauga si anumite idei. Cred ca exista un mare interes acum, si ideologic si politic pentru zona de stanga, iar dezbaterea organizata de Institutul Ovidiu Sincai impreuna cu Fundatia “Friedrich Ebert” probabil ca va oferi inca o posibilitate pentru a dezbate astfel de teme. De altfel, Institutul social-democrat Ovidiu Sincai este rezultatul unor dezbateri interne in partid, iar Ovidiu Sincai este numele celui care a fost consilierul meu pe probleme politice si care apoi a fost si parlamentar si, din pacate, a murit foarte tanar. Dupa parerea mea, unul dintre cei mai talentati analisti si unul dintre oamenii cei mai interesanti din punct de vedere intelectual pe care eu i-am intalnit.

- Revenind la dezbateri, acestea pot clarifica apele in PSD?
- Aceste dezbateri ar trebui intr-un fel, prin ceea ce am incercat sa sugerez prin aceste contributii ale mele, sa produca o deplasare de la preocuparile pentru nume si pentru persoane, la chestiuni de principiu. Si cred ca asta este ceea ce oamenii asteapta de la noi. Asteapta un mesaj de capacitate de forta unita. Probabil ca, daca PSD ar fi fost mai unit in acesti trei ani, multe dintre abuzurile de astazi ale lui Traian Basescu nu ar fi avut loc. Pentru ca pe un camp foarte slab politic, el si-a permis toate aceste lucruri, intr-un fel jucand el singur, pe un teren favorabil.

- Dar ce s-a intamplat in PSD? Dezbaterile de substanta, ideologice au cam disparut in ultimul timp, iar tot accentul s-a pus pe negocieri pe functii. Cel putin asta este perceptia reflectata de media.
- Nefiind in interiorul conducerii si neparticipand la dezbateri, nu as vrea sa ma pronunt in legatura cu niste lucruri pe care nu le-am cunoscut in mod direct. Sigur ca multi si mie mi-au spus ca exista o astfel de perceptie. Dar nu cred ca este foarte important acum sa discutam prea insistent despre trecut. Cred, in schimb, ca este un moment in care ne dam seama, tot mai mult si tot mai multi, ca ceea ce se intampla acum in Romania este aberant si ca lucrurile, in loc sa mearga inainte, merg inapoi. Ca practic, in loc sa discutam despre viitor, incepem sa discutam despre trecutul din ce in ce mai indeparat... de acum 20 de ani, de acum 30 de ani, scormonind nu numai in dosarele de securitate, nu numai in dosarele de comunism, dar si in dosarele procurorilor. Ajungem, pana la urma, sa devenim sclavii unei mentalitati pe care am criticat-o si pe care am considerat-o neproductiva si anormala inainte de Revolutie.

- Deci PSD a fost, dar nu a prea fost, in Opozitie... A influentat reactia minimala a PSD evolutia Romaniei?
- Faptul ca PSD nu a actionat mult mai dur in anumite situatii, faptul ca nu a spus mult mai transant ceea ce nu este acceptabil intr-o societate democratica, faptul ca Traian Basescu a putut sa shimbe regulile cand a vrut (cu ajutorul Monicai Macovei, care s-a dovedit ulterior ca nu era imaculata cum ar trebui sa fie Norica Nicolai), cu ajutorul lui Daniel Morar, cu ajutorul serviciilor - si asta s-a vazut foarte clar in anumite perioade, sau a unor oameni din servicii, nu as vrea sa generalizez... Toate aceste lucruri creeaza imaginea unei tari cumva cu specific bananier, undeva pierduta in Europa secolului XXI. Si tot mai multe reactii din strainatate vin sa confirme aceste lucruri. Evolutiile economice, sau mai exact involutiile economice, ne arata foarte clar o pierdere de interes. Ramane doar, cel mult, zona asta de interes pentru Romania ca piata de desfacere pentru diverse produse, pentru facut bani din pensii si din alte povesti... Nu mai avem anticorpi in ceea ce priveste batalia globalizarii. Nu ne mai manifestam activ in zonele de vecinatate, nu stim sa atacam cu proiecte sertarele cu bani de la Bruxelles si intram intr-o zona de criminalitate tot mai accentuata, care inseamna, de pilda, utilizarea de bancnote false, criminalitatea pe calculator si faptul ca incet, incet romanii sunt scosi de pe piata electronica si a proiectelor si a dezvoltarilor comerciale. Traim de cativa ani, numai din evaluari, reevaluari si spalari de bani in zona imobiliara. Cred ca aceasta Guvernare pe datorie care functioneaza in momentul de fata va crea acelasi hiatus creat de guvernarea CDR, va crea o noua paranteza de istorie, si Romania va trebui, din nou, sa o ia de la capat, asa cum a fost guvernarea PSD in 2000. Niste eforturi extraordinare, cu suferinte, cu sacrificii si cu greseli, fara indoiala. Dar am ajuns la sfarsitul unui ciclu electoral, de la minus 18% cat a fost in ciclul electoral anterior, scaderea produsului intern brut, la o crestere a produsului intern brut, la o crestere economica de 8,4% in 2004. Pana la urma, sanatatea macro- economica reprezinta fundamentul pentru orice proiect social, ori in masura in care te apuci si dai bani la tot cartierul si dupa aceea ii pacalesti cu inflatia sau cu faptul ca le trimiti ordonatorilor de credite banii intr-un moment in care nu mai au ce sa faca cu ei, pentru ca procedura de licitatie nu le mai permite sa cheltuiasca bani, aceasta inselatorie in care ne furam caciula singuri ca lucrurile merg bine, in conditiile in care avem tot cele 200 de km de autostrada pe care le aveam si in 2004, in conditiile in care nu suntem in stare sa punem macar niste stalpi de lumina pe autostrazile acestea, nu suntem in stare sa le protejam, ne arata ca nu ne miscam asa cum trebuie si ca practic, intrarea in UE ne-a produs o anumita imunizare, sa spunem, la critici din afara, dar nu ne-a adus la criticile din interior, in ceea ce priveste guvernarea actuala.

- Risca PSD sa devina un partid de echilibru?
- Partidele de echilibru de regula nu au ideologie. Sau, in orice caz, isi pierd foarte mult din ideologie, pentru ca trebuie sa faca foarte multe compromisuri in situatiile de guvernare. Asa zisele partide de echilibru, gen UDMR de exemplu, sunt cele care sunt mai curand federatii de curente ideologice si care atunci isi permit pentru ratiuni pragmatice sa mearga o data cu stanga, o data cu dreapta. Oarecum la fel s-a intamplat cu Germania pentru o perioada de timp, e complicat pentru ca atunci cand ai niste valori foarte puternice, ele sunt greu de acomodat intre stanga si dreapta. Cei de stanga ar trebui in mod natural sa faca aliante cu cei de stanga, cei de dreapta cu cei de dreapta. Sigur, exista anumite situatii... cand faci, la nivel tactic, niste aranjamente, dar un partid echilibrat, adica un partid de echilibru, inseamna un partid de nivelul doi . Este un partid care este anexa la un alt partid, pentru a realiza guvernarea. Iar asta inseamna trecerea de la liga 1 la liga a doua a partidelor politice. Ori nu cred ca cineva de la noi din partid isi propune asa ceva. Sigur ca in momentul de fata PSD are o pozitie delicata prin faptul ca nu mai este numarul unu nici la putere, dar nici in Opzitie. PD considerand - sau PD-L, cum se numeste acum - ca este partidul de opozitie.

- Dar si la Putere?!...
- Si la Putere, da, cel putin la nivel local, dar si in Opozitie. Si atunci situatia PSD este foarte dificila pentru ca, pe de o parte, el se considera mai curand in Opozitie fata de Traian Basescu, decat in Opozitie fata de Guvernul Tariceanu. Nu din punctul de vedere al orientarilor, al strategiei, al valorilor, ci din punctul de vedere al luptei politice. Iar, intr-un fel, Traian Basescu si Tariceanu au reusit sa ocupe cumva spatiul public. Cumva pozitionandu-se ca fiind polii sistemului politic, si in felul acesta PSD si alte partide au fost ejectate, scoase din campul politic principal. Joaca tenis pe terenul numarul doi. Deci pe terenul numarul unu, joaca Basescu cu Tariceanu. In momentul in care discutam in planul actiunii, aici este dilema. Pe de o parte, daramarea guvernului Tariceanu ar duce la un control absolut, si “mai absolut” as putea spune, daca nu mi-ar fi teama sa ma exprim incorect, daca n-ar fi aceasta temere care apare ca un santaj implicit. Probabil ca PSD ar fi mult mai dur in relatia cu Guvernul. Pe de alta parte, stiindu-se ca alegerile pentru presedinte vor fi mai tarziu decat alegerile pentru Parlament si locale, Basescu nu este foarte puternic atacat din partid de la noi, in mod sistematic, dar in felul acesta se pierde si sansa de pozitionare la nivel de egalitate cu jucatorul cel mai important din punct de vedere politic. De asemenea, ideea ca si unul si altul gresesc… Nu cred ca pozitia de echilibru tine la romani; in general se merge pe mana celui mai puternic si care ofera o alternativa, ori daca nu, ramai ca spectator. Ori asta este o problema care va trebui sa fie privita ca actiune politica.

- Ce sperati, pentru partidul din care faceti parte, de la acest Consiliu National, programat pentru luna februarie?
- Alegerile locale probabil ca vor fi in mai, iunie, nu cred ca pot fi amanate, desi sunt oameni politici care s-au gandit la lucrul acesta...

- Dar este posibil? Legea permite acest lucru?
- Eu cred ca nu, pentru ca s-ar crea probleme foarte mari. Sigur, daca alegerile vor fi in mai, avem o luna de zile pentru campanie, mai raman februarie si martie pentru desemnarea candidatilor... este deja foarte tarziu. Daca la alegerile locale noi nu vom reusi sa obtinem un rezultat destul de bun, pe de o parte, o parte dintre primarii nostri ar putea sa se deplaseze spre alte zone, daca exista un alt trend politic, in intervalul dintre alegerile parlamentare. Pe de alta parte, la alegerile parlamentare, exista intotdeauna regula efectului util, multi dintre alegatori se orienteaza spre zona pe care o preconizeaza a fi de succes. Deocamdata pare ca lucrurile sunt oarecum stabile. Este foarte interesant, in general, fata de guvernare exista o zona rezervor care strange voturile de nemultumire. A fost o vreme PRM-ul, a fost o vreme PNG-ul, era PNL si PD atunci cand nu erau la guvernare. Noi nu reusim sa capitalizam acest vot de nemultumire. Inca. Faptul ca noi suntem inca in momentul de fata tot la nivelul 23-24%...

- 25% conform ultimului sondaj CURS dat publicitatii...
- Da, 25%… Sigur, acum eu nu vreau sa-l banuiesc pe cel care este consilierul presedintelui ca ofera mici cadouri unora dintre partide, in sondajele CURS, dar sper ca se va intelege ca nu trebuie sa fim adormiti cu rezultatele din anumite sondaje. Eventual, sa ne facem propriile sondaje si sper sa fie mai bune decat ele pe care le face Felix Lache. Dar dincolo de asta eu cred ca in momentul de fata, cu asa putin timp inainte de alegerile locale, Consiliul National trebuie sa ofere mesajul politic de unitate si solidaritate si pe de alta parte, speranta si optimism politic pentru simpatizantii stangii, de asemenea proiecte si strategii concrete prin revigorarea puternica a departamentelor partidului si in fine, o echipa care sa-i stranga, intr-un fel, pe toti cei care pot sa aduca voturi pentru partid in alegerile care vor urma.

(Va urma)