In pofida aparentei complicitati in resemnare a unora si a autosuficientei materiale a altora, cetatenii sunt in cautarea unei forte social-politice care sa-i reprezinte in mod real, care sa genereze proiecte fiabile si care sa aiba capacitatea si competenta de a transpune macar o parte dintre promisiuni in realitati palpabile. Oricat s-ar contesta acest lucru, ei au nevoie de repere ideologice necesare prin insasi ideea care sta la baza fiintarii lor ca produs al realitatilor sociale si al constiintei umane. In anul electoral 2008 cetatenii vor trebui sa discearna dincolo de optiunea emotionala spre cautarea acelor decidenti politici capabili sa genereze programe coerente si concrete in plan intern, pentru o dezvoltare durabila, dar si o strategie privind politica externa si relatiile de securitate, capitol la care Romania s-a prezentat mai mult decat mediocru sub actuala putere. Va fi o lupta electorala in care sigur nu vor lipsi loviturile sub centura, eternele atacuri la persoana, ceea ce nu va raspunde la intrebarile esentiale privind perspectivele tarii, cine e cel mai capabil de a genera rezultate pozitive, performanta, de a asigura o guvernare buna. Stanga sau Dreapta? Un an important pentru evolutia ambelor paliere, dar mai ales pentru Stanga. Dupa trei ani de opozitie alambicata, promovata de asa zisii “reformati” din partid, in care nu a reusit sa se impuna ca altenativa la actuala putere desi obiectivul principal acesta trebuia sa fie, PSD va trebui sa depuna mari eforturi pentru a recupera timpul pierdut si electoratul abandonat, mai ales ca are resursele umane, competenta si experienta necesare. Esecurile si greselile actualei conduceri vor putea fi depasite nu doar exclusiv prin strangerea randurilor, cum acrediteaza mai nou liderul PSD Mircea Geoana, ci prin concentrarea vointei politice pentru gasirea unor solutii bazate pe convingeri de stanga, care sa raspunda increderii, asteptarilor si nevoilor electorilor, dar si prin capacitatea partidului de a-si scoate oamenii capabili in fata, apti de a armoniza ideile cu practica. In acest moment, mai mult decat orice, Stanga are nevoie de o baza pragmatica bine definita pentru a realiza integrarea socio-politica, corelarea reala intre cererea electoratului si oferta sa politica.
PSD, dupa experienta portocalie, pare singurul partid care mai are inca membri capabili sa aiba o viziune de ansamblu, sa scoata idei, proiecte sau sa fie cunoscatori ai problematicilor internationale. Dar formatiunea social-democrata, dincolo de necesitatea transarii fara echivoc a pozitiei sale de partid de stanga si a relatiei cu partidele dreptei, are o problema de imagine care va trebui rezolvata atat prin gasirea liderului reprezentativ care fara dubiu va trebui identificat ca fiind o persoana de stanga, nu numai la nivel declarativ, ci mai ales la nivelul convingerilor profunde, al modului de gandire si actiune cat si prin revenirea la ideea de solidaritate interna. Si nu in ultimul rand, PSD ar trebui sa fie preocupat de atragerea intelectualitatii, categorie importanta prin spiritul critic fata de mersul societatii si prin lupta pentru imbunatatirea sistemului, dar neglijata de social-democrati.
Intrebarea care se pune: Este capabil PSD sa revina la valorile Stangii veritabile?