Tirosina – antidotul stresului
Cristiana Stoicut
L-TiROSINA (L-Thyrosine) este un Amino-acid precursor direct al Tiroxinei (Thyroxine), un hormon tiroidian Primar, si al D-Fenilaninei (D-phenynalin, un alt hormon tiroidian. Tiroxina mareste rata metabolica si controleaza rata de crestere.
L-Tirosina este un amino-acid necesar in producerea de neuro-transmitatori incluzand epinefrina si dopamina.
L-Tirosina are un usor efect pozitiv si asupra sistemului nervos central.
Studiile efectuate asupra soarecilor de laborator au demonstrat ca, in conditii de stres emotional fizic, acestia nu si-au mai cercetat curiosi labirintul, dar, daca inainte de schimbarea mediului li s-a administrat tirosina, nu si-au mai pierdut curiozitatea nativa. Organismul lor a transformat tirosina in norepinefrina, neurotransmitator consumat de stres. Dar oare functioneaza si la oameni? Autorul experimentelor, prof.dr. Richard Wurtman de la Massachusetts Institute of Technology, este convins de efectul benefic al tirosinei. “Suplimentele de tirosina pot fi folositoare terapeutic persoanelor expuse la stres. Nu am observat schimbari de comportament la soarecii care n-au fost supusi stresului”.
Tirosina poate ajuta si in cazul depresiei sau cel putin amplifica efectul medicatiei antidepresive. Unul dintre pacientii dr. Wurtman si-a revenit miraculos dupa doua saptamani de suplimente de tirosina, insa simptomele au revenit la o saptamana de la sistarea tratamentului.
Atentie, insa, nu luati suplimentul de tirosina simultan cu valina (blocheaza actiunea). S-ar parea ca si bolnavii de Parkinson pot beneficia de tirosina. Printr-o serie de reactii chimice, organismul transforma tirosina in dopamina, neurotransmitator vital ce adesea se afla in cantitati mici la bolnavii de Parkinson. Tirosina este de mare ajutor, indeosebi in fazele incipiente ale afectiunii.
Pacientii cu deficit de tirosina prezinta simptome printre care: crestere ponderala, maini si talpi reci si un metabolism bazal scazut.
L-Tirosina asista in optimizarea nivelelor de hormoni tiroidieni, induce o senzatie de multumire, ajuta la marirea puterii de concentrare si efort mintal, se foloseste si la tratarea starilor de depresie, lipsa de energie, de putere de munca, oboseala, lipsa de apetit sexual, metabolism scazut, stres. De asemenea, reduce apetitul.
Trio-ul reconstructiv: valina, izoleucina, leucina
Valina este unul dintre cei 20 aminoacizi esentiali care, impreuna cu aminoacizii neesentiali, participa la formarea proteinelor. A fost pentru prima data obtinuta de Hermann Emil Fischer in 1901. Se gaseste in produse lactate si in peste. Valina isi exercita activitatea in sinergie cu izoleucina si leucina, cei trei compusi fiind considerati cei mai importanti aminoacizi. Valina participa la sinteza proteinelor, are un rol anabolizant mai ales asupra celulelor musculaturii, asigura coordonarea miscarilor, reda echilibrul emotional, normalizeaza tensiunea arteriala. Daca valina este insuficienta, se constata scaderea absorbtiei principiilor alimentare din toate sursele de hrana, o utilizare inadecvata a caloriilor, slabiciune musculara, labilitate emotionala, probleme in coordonarea miscarilor, hipertensiune.
O cantitate scazuta de aminoacizi, de exemplu fenilamina, poate sta la baza depresiei, considera cercetatorii de la Rush Phresbytarian St. Luke’s Medical Center din Chicago. Oferindu-le pacientilor deprimati suplimente de fenilamina, unii si-au revenit spectaculos. S-a dovedit ca acesta poate fi un substitut al antidepresivelor, fara efecte secundare, sustine prof.dr. Sabelli, farmacologul echipei de cercetatori din Chicago. Pacientii bipolari au depresii recurente, devin impulsivi, mai degraba decat anxiosi, si dorm mai mult decat insomniaci. “In organism, fenilamina se transforma in feniletilamina”, sustine dr. Sabelli. Este amfetamina naturala a creierului. Problema e ca unora le lipseste din dieta, nu o absorb sau nu se poate transforma in substanta activa. Necesarul este de 2 gr./zi si se gaseste in toate proteinele. Depresivii tratati au primit 4 gr./zi.
Doar unii se nasc cu o boala genetica grava fenilketonuria (cu un nivel ridicat de fenilamina). Netratat, un copil nascut cu fenilketonuria poate deveni retardat mental. Tratat, apare doar cu hiperactivitate, lipsa puterii de concentrare, specifica dietei cu putine proteine.
O solutie pentru tulburarile comportamentale ar putea fi gasita si in trioul valina-izoleucina-leucina. Acestia intra in competitie cu fenilamina, in drumul lor spre creier. Testele publicate in Developement Medicine & Child Neurology au aratat clar ca acest lant de aminoaciozi poate ajuta, de asemenea, si pacientii cu traume serioase. Studiile de la University of Alabama (Brighton) au confirmat teoria prof.dr. Palmer Q. Bessey, potrivit careia acestia isi schimba modul in care organismul raspunde la traumatisme (tesutul muscular se distruge rapid). Aminoacizii ajuta, insa, si la stoparea deteriorarii neuronilor si a centrilor nervosi care controleaza muschii, cauzand moartea can victima nu mai poate inghiti sau respira.
Alt aminoacid, glutamatul (necesar in transmiterea impulsurilor nervoase), in cantitati excesive, devine toxic, omorand celulele.
Valina, izoleucina si leucina, in cantitati mari, stimuleaza “spargerea” glutamatului, impiedicand stocarea lui deci nu le luati simultan. Studiile au demonstrat ca pacientii tratati cu aminoacizi si-au revenit de patru ori mai repede, pastrandu-si sau regasindu-si mobilitatea, fata de grupul Placebo.
|