500 de ani de la prima carte tiparita pe teritoriul Romaniei, “Liturghierul lui Macarie”

Biblioteca Metropolitana Bucuresti, in colaborare cu Biblioteca Centrala Universitara, sub Inaltul Patronaj al Patriarhiei Romane, al Academiei Romane si al Primariei Municipiului Bucuresti, organizeaza in perioada 20-23 septembrie 2008, la Bucuresti, Simpozionul International CARTEA. ROMANIA. EUROPA., consacrat implinirii a 500 de ani de la prima carte tiparita pe teritoriul Romaniei.
In 1508, la 10 noiembrie, a aparut in limba slavona, limba oficiala a tarii in acea vreme, prima carte tiparita in Tarile Romane. “Liturghierul”, cartea care cuprinde randuiala slujbei bisericesti ortodoxe, a fost tiparita in Tara Romaneasca de ieromonahul tipograf Macarie, din porunca domnului Tarii Romanesti, Radu cel Mare.
In 1861, Al. Odobescu semnala sapte exemplare ale Liturghierului lui Macarie, la manastirea Bistrita. Un exemplar al acestui Liturghier din Biblioteca din Belgrad, a fost descris, in 1878, de St. Navakovici, sub titlul: Liturghierul vlaho-bulgar din 1507, necunoscut pana acum in bibliografie.
“Liturghierul lui Macarie” din 1508, prezinta o forma destul de rara a liturghierului slav, prin prezenta Invataturii lui Vasile cel Mare. Aspectul exterior al Liturghierului lui Macarie, la o privire superficiala, este acela al unei carti frumoase, de lux, iesita dintr-o tipografie aleasa. La o privire mai amanuntita, se constata o tiparitura neglijenta, cu numeroase greseli de tipar, ceea ce explica faptul ca tipografia era o incercare neexperimentata in Tara Romaneasca. De asemenea, se poate remarca faptul ca, in epilogul Liturghierului, lipseste apelul facut de catre cei care vor citi, scrie sau vor canta dupa aceasta carte, sa indrepte greselile, apel pe care-l putem intalni in epilogurile celorlalte doua carti ale lui Macarie adica, Octoihul (1510) si Tetravanghelul (1512).
Forurile bisericesti, ale Tarii Romanesti, au fost nevoite sa ordone retiparirea unei parti a cartii, astfel se explica de ce sunt doua variante ale unuia dintre caietele Liturghierului lui Macarie si anume, caietul B (al doilea). De aici se pot trage concluzii de istorie culturala si anume ca, tiparirea cartilor se facea sub atenta supraveghere a patronilor care comandasera cartea, a domnului Tarii Romanesti dar si a autoritatilor bisericesti.
Dintre cele cinci exemplare ale Liturghierului lui Macarie, pe baza carora s-a facut facut acest studiu bibliografic, patru au legaturi de epoca, adica de la inceputul secolului al XVI-lea.
Exemplarele, care au legaturi de epoca, sunt: exemplarul unicat al Bibliotecii Academiei Romane si primul dublet al aceleasi biblioteci, amandoua provenind de la Manastirea Bistrita din Oltenia, cel al Bibliotecii Centrale si exemplarul Bibliotecii Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu, provenind dintr-un sat din apropiere de Hunedoara.
“Liturghierul lui Macarie” din 1508 (ca si Tetravanghelul din 1512, cartea fundamentala a bisericii), a fost o carte vie, care a stat la baza slujbei religioase in Tara Romaneasca si in Transilvania, pana la introducerea limbii romane in biserici. Reeditarile si copierile sale au avut o vasta raspandire in timp si spatiu si reprezinta modelul artistic al intregii arte tipografice din secolul al XVI-lea.
Majoritatea cercetatorilor au admis, ca loc de asezare al tipografiei, orasul Targoviste, care se presupune ca ar fi fost singura capitala a tarii la acea vreme si ca sediu al tipografiei, Manastirea Dealu, considerata ctitoria lui Radu cel Mare.
Toate aceste informatii culese din prefata editiei din 1961 a Liturghierului lui Macarie, prefata ce poarta semnatura lui P. P. Panaitescu, vin sa ateste faptul ca aceasta carte este prima carte tiparita pe teritoriul Romaniei. Ideea organizarii unui asemenea simpozion, ii apartine directorului general al Bibliotecii Metropolitane Bucuresti, dr. Florin Rotaru care s-a straduit ca proiectul sau sa se concretizeze si sa capete un caracter permanent incepand cu anul 2009 si totodata a reusit sa convinga ca, inceputul tipografiei este in istoria tuturor tarilor o data importanta, de la care porneste o perioada noua pentru raspandirea civilizatiei.
Simpozionul International CARTEA. ROMANIA. EUROPA – 500 de ani de la prima carte tiparita pe teritoriul Romaniei, este impartit in trei mari sectiuni: Istoria cartii europene Biblioteca traditionala si ciberbiblioteca, Romanitate orientala. Cultura si civilizatie.
La eveniment vor participa aproximativ 47 de invitati din tara si aproximativ 15 din strainatate, profesori universitari, cercetatori, filologi, specialisti in domeniu, care-si vor sustine comunicarile pe parcursul celor trei zile, comunicari care se vor incadra in cele trei sectiuni propuse.
Deschiderea oficiala a simpozionului va avea loc in Aula Bibliotecii Centrale Universitare, in prezenta Prea Fericitului Parinte DANIEL - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, prof.univ.dr. Ionel Haiduc - Presedintele Academiei Romane, prof.univ.dr. Ioan Panzaru - Rectorul Universitatii Bucuresti, dr. Sorin Oprescu - Primarul General al Municipiului Bucuresti, Claudia Lux din Germania – Presedintele Federatiei Internationale a Bibliotecarilor si Institutiilor (IFLA), Gerald Leitner din Austria – Presedintele European Bureau of Library and Information Associations and Institutions (EBLIDA), Liv Saeteren din Norvegia – Presedintele METLIB, domnul Jean Noël Jeanneney din Franta, precum si a altor personalitati marcante ale culturii romanesti si nu numai.
In programul simpozionului sunt incluse: Concertul coral organizat de Patriarhia Romana, expozitii de carte bisericeasca veche, un itinerariu la Targoviste cu vizitarea orasului, a Curtii Domnesti si a Manastirii Dealu, vizionare de filme documentare despre Romania si lansarea cartii Cand Google a provocat Europa – pledoarie pentru un impuls, care poarta semnatura lui Jean Noël Jeanneney, proeminent istoric francez, om politic, autor al mai multor carti si creator a numeroase documentare de televiziune, care a detinut importante responsabilitati in calitate de presedinte al Radio France si Radio France International (1982-1986), dar si in calitate de presedinte al Bibliotecii Nationale a Frantei (2002-2007).
Parteneri media sunt ziarul “Cronica Romana”, TVR Cultural si Societatea Romana de Radiodifuziune.