Am avut privilegiul sa strabat o buna parte dintre cei 1.650 de kilometri care leaga Bucurestiul cu statiunea austriaca Innsbruck, unde urmau sa aiba loc Nationalele de bob, sanie si skeleton, alaturi de doi adevarati asi: Ion Panturu si Dumitru Focseneanu. Primul a urcat in microbuzul nostru, de la Sinaia, nea Didi, pentru ca, de la Busteni, sa ni se alature nea Nusu. Discutiile aveau sa continue la Innsbruck, localitate de care-i leaga frumoase amintiri. Prima dateaza de la Europenele din 1967, cand au castigat aurul in proba de bob 4, alaturi de Mitu Pascu si Ion Zangor si argintul la bob 2. Panturu avea sa repete performanta patru ani mai tarziu, impreuna cu Zangor, Pascu si Nicolae Neagoe. Cu acesta din urma a obtinut cel mai bun rezultat din istoria bobului romanesc-medalia de bronz la Jocurile Olimpice din 1968 de la Grenoble, completat de un loc imediat langa podium la bob 4, cu Neagoe-Petre Hristovivi-Gheorghe Maftei.
Ion Panturu a mai participat la trei editii ale Jocurilor Olimpice de Iarna, cu echipaje diferite, fiind de fiecare data, ca si la Grenoble, port-drapelul tarii noastre. In 1964, la Innsbruck, a ocupat locul 13 la dublu, cu Hariton Pasovschi, in 1972, la Sappporo, a fost al cincilea, cu Zangor si al zecelea, la bob 4, cu Focseneanu-Zangor-Dumitru Pascu, iar in 1976, din nou la Innsbruck, a incheiat pe pozitia 8, cu Paul Neagu-Constantin Ionescu si Gheorghe Lixandru si pe 11 la dublu, cu Lixandru. Isi aminteste debutul din 1964 la Cupa Mondiala a Tineretului, gazduita de aceeasi superba statiune austriaca de la poalele muntelui Bergisel, de unde se vad in departare Alpii. A concurat din postura de cel mai tanar sportiv, cu Gheorghe Maftei, reusind o clasare in apropierea podiumului. Nu poate uita argintul mondial cucerit la Lake Placid, alaturi de Focseneanu, in 1969, o alta performanta remarcabila a bobului romanesc. Dupa retragerea din activitate, perioada in care a castigat 16 medalii la marile competitii, a fost antrenor la lotul national de tineret si apoi la cel de seniori. In 1994 a creat Fundatia non profit “Eugen Ion”, impreuna cu celebrul bober italian Eugenio Monti, care a sprijinit ulterior dezvoltarea bobului feminin.
Mereu pus pe sotii, hatrul Focseneanu a fost sportiv intre 1968 si 1973, antrenor la diverse loturi pana-n 1988, arbitru international in perioada 1980-2005. A concurat la o editie a JO ca sportiv si a participat la alte patru din postura de tehnician. La marea majoritate a concursurilor a evoluat in echipaje cu Panturu, avandu-l coechipier si pe Dragos Panaitescu, cu care a participat, printre altele, la Cupa Mondiala de la Sapporo din 1973. Cel mai bun dintre elevii sai, Paul Neagu, stabilit ulterior in Germania (venit la Nationalele de la Innsbruck cu fiul sau, care a concurat pentru CSO Sinaia) a luat argintul campionatelor lumii desfasurate la Cervinia. De remarcat si clasarea pe locul 5 a lui Ion Degan la intrecerile continentale. Cu toate ca nu mai arbitreaza la nivel international, raspunde de fiecare data invitatiei federatiei de a veni din aceasta postura la principalele competitii interne organizate toamna si iarna. Regreta ca boberii nostri de acum nu se apropie de valoarea generatiei sale, datorita, in buna masura, si faptului ca pista de la Sinaia, data in functiune in 1973, nu mai e functionabila de peste trei ani. “Noi i-am invatat pe nemti bobul, probandu-le pista de la Oberhof, inainte de 1976, an in care un echipaj din RDG a devenit campion olimpic la Innsbruck”. Si, pentru ca nu poate sta degeaba, se ocupa de o vreme de pregatirea sportivilor de la Bob Clubul din Novara-Italia.
Pentru ca luna viitoare vor avea loc Jocurile Olimpice de la Vancouver i-am intrebat pe interlocutorii mei care ar fi sansele echipajelor noastre de dublu si de 4. Va fi foarte greu, desi va lipsi americanul Todd Hays, grav accidentat in luna decembrie. Germanii, canadienii, americanii, elvetienii, rusii, austriecii se vor bate pentru primele 15 locuri. In aceste conditii, o clasare intre pozitiile 16 si 20 ar fi onorabila.