“Eu, Rodin” - un nou spectacol de Mihai Maniutiu
Spectacolul de teatru-dans “Eu, Rodin”, in regia lui Mihai Maniutiu, a avut premiera la Festivalul International de Teatru de la Sibiu. Aceasta coproductie romano-belgiana, in care s-au implicat Festivalul de la Sibiu, Teatrul “Radu Stanca” si compania “Jan de Maere”, vorbeste despre putere si dragoste, este o simbioza intre text si dans, aratand creatia si distrugerea. Publicul va asista la o confruntare intre Camille Claudel si amantul sau, celebrul sculptor Rodin. Pe textul scris pe aceasta tema de Patrick Roegiers, coregraful Marc Bogaerts a creat un balet in care rolul lui Camille Claudel este interpretat de dansatoarea Esther Cloet, iar rolul lui Rodin este intruchipat de Constantin Chiriac, care evoca punctul de vedere al maestrului printr-un monolog inedit. De notat ca un alt spectacol regizat de Mihai Maniutiu la Teatrul “Radu Stanca” din Sibiu - “Persii” dupa Eschil - a fost prezentat in festival vineri, 4 iunie. Din distributie fac parte Marian Ralea, Diana Vacaru-Lazar, Cristian Stanca, Catalin Patru, Adrian Neacsu, Pali Vecsei s.a. Este al treilea spectacol din festival al lui Mihai Maniutiu, primul jucat aici intitulandu-se “Electra” al Teatrului de Stat din Oradea.
“Noul locatar”- spectacol cotat cu patru stele
in Marea Britanie
Spectacolul “Noul locatar” de Eugene Ionesco, in regia lui Tompa Gabor, realizat la Northern Stage Ensemble din Newcastle - Marea Britanie si cotat cu patru stele de publicatia “The Guardian”, a fost prezentat la Festivalul International de Teatru de la Sibiu, publicul ovationand atat regia si scenografia, cat si actorii care au dat dovada de mare performanta. Prezenta la Sibiu a trupei britanice de teatru a constituit subiect de discutie la conferinta de presa desfasurata joi, cu participarea creatorilor spectacolului. Regizorul Tompa Gabor, care a montat mai multe spectacole in spatiul britanic, a tinut sa marturiseasca faptul ca a lucrat foarte bine cu trupa britanica, relatia cu aceasta fiind “foarte speciala” pentru el, cu atat mai mult cu cat piesa lui Ionesco este “mai personala, mai poetica” decat alte texte ale marelui dramaturg. Tompa Gabor s-a referit, prin comparatie, si la spectacolul “Jacques sau Supunerea” de acelasi Eugene Ionesco, pe care l-a regizat in teatrul pe care il conduce - Teatrul Maghiar din Cluj - si prezentat cu doua zile in urma pe scena Festivalului de la Sibiu. “Noul locatar”, piesa intr-un singur act scrisa in 1956, este considerata o creatie clasica caracteristica absurdului. Spectacolul beneficiaza de scenografia distinsului artist Helmut Sturmer, iar din distributie fac parte Francisco Alfonsin, Mark Calvert, Jim Kitson si Joanna Holden. La conferinta de presa au fost prezenti, de asemenea, directorul companiei din Newcastle, Alan Lyddiard, si directorul general adjunct al British Council, Mose Anibaba, care au remarcat talentul creatorului Tompa Gabor. Spectacolul se doreste a fi primul dintr-o trilogie Ionesco, ce va mai cuprinde “Cantareata cheala” si “Pietonul aerului”. Anul trecut, aceasta companie teatrala a prezentat la Sibiu un alt spectacol de succes - “Ferma animalelor”, iar colaborarea cu Festivalul de la Sibiu va continua, dupa cum a sustinut Constantin Chiriac, directorul festivalului. Spectacolul “Noul locatar” a avut premiera la Newcastle in februarie 2004. Atunci publicatia “Metro North East” semnala: “(Non)sens fantastic! Northern Stage da viata si substanta gagurilor vizuale si verbale ale lui Ionesco ... “. Programul Festivalului de la Sibiu a mai inclus, intre altele, spectacolul “Persii”, opera in aer liber “Rusalka”, spectacole de strada, concerte in Piata Mare.
Teatrul din Abhazia la Sibiu
La conferinta de presa organizata in cadrul Festivalului International de Teatru de la Sibiu, Kove Valeri, regizorul spectacolului “Makhaz, pastorul”, prezentat de Teatrul de Stat din Abhazia, a declarat ca in ultimii 10-12 ani aceasta institutie nu a avut nici o legatura cu miscarea teatrala din exterior, ci a functionat ca un laborator “teatru in teatru”. “Nu am fost martori ai tendintelor miscarii teatrale de astazi, doar de curand participand la unele festivaluri: din Brest, Plovdiv sau din zona Caucazului si acum la Sibiu”, a marturisit Kove Valeri, subliniind ca in acest teatru, care se afla in orasul Suhumi din Abhazia (Caucaz), incearca sa depaseasca barierele lingvistice pentru a cuceri publicul oriunde s-ar juca spectacolele montate. In opinia sa, Abhazia, care si-a declarat independenta, dar nu a fost recunoscuta ca stat independent, are trei teatre de repertoriu, “subventionate de stat”: doua de limba abhaza si unul de limba rusa. Referitor la spectacolul prezentat la Sibiu, Kove Valeri a spus ca aceasta tema abordata de dramaturgul Fazil Iskander - “dureroasa si sacra totodata pentru poporul sau” - este in spiritul temei editiei din acest an a Festivalului de la Sibiu, “Mosteniri”, si ca sunt bucurosi ca au putut veni in Romania sa joace un astfel de spectacol. Un succes deosebit la Festivalul de la Sibiu l-a avut spectacolul “Inapoi in URSS” al companiei “Art & Shock Theatre” din Kazahstan. Spectacolul, prezentat de doua ori, a fost solicitat inca o data de public, astfel ca miercuri seara se va juca din nou. Regizat de Galina Pyanova, “Inapoi in URSS” prezinta viata a trei rusoaice ale caror povesti sunt relatate publicului prin ochii unei jurnaliste germane care aduna materiale video de arhiva in fosta Uniune Sovietica. Actritele joaca in doua spatii diferite - ieri si astazi. In cadrul Festivalului a fost, de altfel, o bogata oferta de spectacole: “Eu, Rodin” - o coproductie a Festivalului International de Teatru de la Sibiu si companiei belgiene “Jan de Maere”; “Omul cel bun din Saciuan” (Teatrul “Tamasi Aron” din Sf. Gheorghe); “Cum doriti” (Teatrul National din Craiova); “Padurea nebuna” (Virginia Commonwealth University - SUA); “Descheiat la catarama” (University of California, Irvine - SUA). Au mai avut loc alte diverse evenimente - intalnirea atasatilor culturali acreditati in Romania, atelierul-lectura “Varstele actorului”, sustinut de profesorul de la Sorbona George Banu, un concert sustinut de Fanfara din Cosmesti si formatia “K1”.
S-a deschis cea de-a saptea editie a Bursei de spectacole
In cadrul Festivalului International de Teatru de la Sibiu s-a deschis cea de-a 7-a editie a Bursei de spectacole, manifestare ce se desfasoara pe parcursul a patru zile. La Bursa participa creatori de spectacole din Romania si din alte tari, care activeaza in domeniul teatrului, dansului, muzicii. Expozantii au beneficiat de stand propriu unii fiind inscrisi in Catalogul Bursei aparut cu acest prilej. La aceasta editie participa pentru prima data si Centrul National Cultural al Rromilor. In deschiderea Bursei de spectacole, directorul Festivalului de la Sibiu, Constantin Chiriac, a specificat faptul ca Bursa a fost deschisa acum sapte ani cu sprijinul retelei europene a Burselor de spectacole “EuramBourse” si cel al Bursei din Elvetia, scopul fiind crearea unui limbaj al pietei a ceea ce inseamna productie culturala romaneasca. Initiatorul si animatorul Festivalului de la Sibiu a subliniat ca in Europa Centrala si de Est Bursa de la Sibiu are o mare importanta, pentru ca in aceasta zona mai exista doar o singura Bursa - cea de la Praga, dar care este restransa. In virtutea acestora, Constantin Chiriac sustine ca Bursa este un fel de “Cenusareasa” a Festivalului de la Sibiu si a unei politici coerente pe care ar trebui sa o aiba astazi tara noastra. “Bursa incearca sa regleze de la sine piata de spectacole din Romania si confirma odata cu obtinerea titulaturii Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007 ca va avea un rol mult mai important in 2005 si 2006 - ani pregatitori pentru dezvoltarea Capitalei Culturale Europene”, a afirmat Constantin Chiriac, mentionand si faptul ca se vor cauta caile necesare ca teatrele de repertoriu, filarmonicile, operele, diverse structuri independente sa inteleaga ca aici exista o piata deschisa. Chiriac s-a referit si la necesitatea crearii la Sibiu, prin Bursa de spectacole, a unei platforme de creativitate si dialog de care Europa Centrala si de Est are nevoie. “Trebuie sa gasim formule practice care sa dezvolte dimensiunea economica, in asa fel ca atunci cand nu va mai fi finantarea de care in mod cert ne vom bucura in 2005-2007, aceste structuri sa fie suficiente pentru a dezvolta mai departe tot ce am creat pana in 2007”, a conchis Constantin Chiriac.