Pe 26 octombrie 2001, Congresul Statelor Unite adopta cu unanimitate ceea ce s-a numit Patriot Act, un acronim pentru “Uniting and Strengthening America by Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism Act of 2001”. Legea preciza ca agentiile statului pot supraveghea, fara restrictii, convorbirile telefonice, e-mail-urile precum si registrele medicale si financiare ale cetatenilor americani. Printr-o astfel de masura, statul american intelegea sa raspunda amenintarii teroriste.
Pe 18 noiembrie 2008, Parlamentul Romaniei adopta, presedintele Basescu promulga si Monitorul Oficial publica Legea 298. Cum este precizat in articolul numarul unu, legea “stabileste obligatia furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice de a retine anumite date generate sau prelucrate in cadrul activitatii lor de furnizare a serviciilor de comunicatii electronice, pentru punerea acestora la dispozitia autoritatilor competente in scopul utilizarii in cadrul activitatilor de cercetare, de descoperire si de urmarire a infractiunilor grave.” Cu alte cuvinte, de dragul securitatii generale statul roman este dispus sa inchida ochii in fata articolului 26 din Constitutie prin care autoritatile publice se angajeaza sa “respecte si sa ocroteasca viata intima, familiala si privata” a cetatenilor. Mai mult, statul roman afiseaza, in numele interesului national, un dispret suveran pentru un alt articol constitutional, si anume articolul 28 care prevede ca “secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. In lumina acestor schimbari in natura structurii statului este firesc sa ne intrebam, cu toata seriozitatea, nu daca legea recent intrata in vigoare este sau nu justa, ci daca, in contextul actual, statul de drept inca mai exista...

O lege controversata
Legea 298/2008 privind obligatia furnizorilor de servicii si retele publice electronice de a stoca anumite date generale sau prelucrate in cadrul activitatilor lor de furnizare a serviciilor de comunicatii electronice cu referire la datele de trafic si de localizare a persoanelor fizice si juridice, precum si datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau utilizatorului inregistrat pentru punerea acestora la dispozitia autoritatilor competente in scopul utilizarii in cadrul activitatilor de cercetare, descoperire si de urmarire a infractiunilor grave a fost adoptata de Parlament in noiembrie fara dezbateri de substanta. Legea a trecut in Camera deputatilor, camera decizionala cu unanimitate, existand doar o abtinere. Inainte de vot Legea a trecut prin comisii. Comisia pentru Aparare, ordine publica si siguranta nationala, condusa de Costica Canacheu, a dat aviz pozitiv, in vreme ce Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputatilor a avizat negativ legea, in unanimitate, dar aceasta Comisie are doar un rol consultativ. De amintit ca Legea a fost initiata de Guvern ca raspuns la directiva UE, initiatoarea ideii de stocare a datelor in scopul prevenirii actelor de terorism. Legea nu se aplica in ceea ce priveste continutul comunicarii sau informatiile consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice. Informatiile vor putea fi accesate de SRI si SIE, MIRA, Parchet la solicitarea acestora. Informatiile vor fi puse la dispozitia acestor organe cu scopul utilizarii in cadrul activitatilor de cercetare, de descoperire si de urmarire a infractiunilor grave pentru prevenirea si contracararea amenintarilor la adresa securitatii nationale, o prevedere destul de ambigua care poate da nastere la tot felul de excese din partea autoritatilor. Intr-un cuvant, Legea 298 permite stocarea datelor private fara consimtamantul persoanei vizate si chiar daca exista prevederea conform careia continutul convorbirilor si al mesajelor utilizatorilor nu sunt supuse inregistrarii, abuzurile sunt posibile si probabile.
Intrebarea este cine ne poate feri de acestea? Iar raspunsul, in lipsa concretului , va releva existenta unui cerc vicios al neincrederii si temerilor care implicit va duce la gasirea mijloacelor de sustragere de la interceptarea acestor date prin diverse mijloace. Un raspuns s-ar putea primi de la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal in urma unei solicitari din partea utilizatorului interesat.

Costurile stocarii
Datele sunt stocate in format electronic prin intermediul unei baze de date, creata si administrata din fonduri proprii de catre operatorii de telecomunicatii fixe si mobile, precum si de furnizorii de servicii de internet. Conform legii, cheltuielile aferente infiintarii si administrarii bazei de date vor fi deductibile fiscal. Furnizorii de servicii telefonice si de Internet vor trebui sa asigure interferente standardizate care sa permita colectarea si pastrarea in deplina securitate a datelor si accesul la acestea in conditiile reglementarilor in vigoare, a autoritatilor competente pentru aplicarea legii. Acest lucru necesita investitii finaciare importante si pregatirea speciala a personalului, investitii in vederea imbunatatirii si securizarii retelelor, instalarii sistemelor pentru colectare, retinerea si recuperarea datelor. In cazul unor abuzuri, legea obliga la plata unei sume cuprinse intre 600 si 125.000 de euro.

Directiva europeana a fost contestata in mai multe state membre
Conform directivei europene invocata la aprobarea acestei legi, fiecare tara trebuie sa tina seama de specificitatea legislatiei nationale in domeniul respectiv. Directiva privind pastrarea datelor de trafic deja este puternic contestata de alte state ca, de exemplu, Irlanda sau Slovenia, care au atacat-o la Curtea Europeana de Justitie. In Germania, de pilda Legea a fost atacata in fata Curtii Constitutionale federale care a decis ca se pot pastra datele conform legii, dar detaliile pot fi transferate investigatorilor numai in cazuri de terorism si numai cu un mandat judecatoresc. De asemenea, se va apela la aceasta solutie doar cand celelalte mijloace de proba nu sunt accesibile sau nu au sanse de reusita. Curtea Constitutionala germana nu s-a pronuntat pe fond asteptand si decizia Curtii Europene de Justitie in cazul Irlanda vs Comisia Europeana pe aceeasi tema.
Un alt caz in care Curtea Constitutionala a decis neconstitutionalitatea legii este Bulgaria. La randul sau, CEDO a admis in mai multe cazuri plangerile individuale depuse impotriva unor legi similare celei adoptate la noi, specificand ca se violeaza grav prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Reactia societatii civile
La cateva zile de la intrarea in vigoare a Legii 298/2008 protestele societatii civile au inceput sa apara. Pe site-ul www.petitieonline.ro a fost lansata o petitie cu urmatorul mesaj: “Vreti sa reinvie securitatea? Pentru asta au luptat «golanii» in decembrie 1989? Vreti ca o ureche straina, de vulpe securista, sa asculte cuvintele dulci, de dragoste, pe care i le soptiti persoanei iubite, ori pasurile pe care i le narati parintelui? Dar glumele kinki pe care vi le permiteti cu prietenii? Vreti sa va fie violata legal intimitatea? V-ati impacat deja cu gestul de inchidere a ochilor in fata incalcarii Constitutiei de catre iubitii nostri conducatori? Ati raspuns cu «nu» la toate intrebarile? Atunci... semnati petitia de fata!!!” La inchiderea editiei, petitia adunase peste 7000 de semnaturi on-line. Pe de alta parte, Liga Pro Europa, prin vocea co-presedintelui Smaranda Enache, a declarat ca instituirea unui regim generalizat de stocare a informatiilor privind comunicarea incalca drepturile si libertatile fundamentale. Liga Pro Europa a anuntat ca se va alatura celorlalte organizatii preocupate cu protejarea drepturilor omului care contesta constitutionalitatea legii si va recurge la caile legale care-i stau la dispozitie pentru a obtine abrogarea legii.


Presedintele Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, a anuntat pe blogul personal ca va deschide discutia in cadrul partidului pe tema Legii 298 privind monitorizarea comunicatiilor deoarece este necesara revizuirea acesteia pentru a gasi solutii la “criza increderii intre cetateni si stat”. “Cred ca este nevoie sa revizuim Legea 298 pentru a introduce garantii puternice, astfel incat monitorizarea comunicatiilor electronice sa nu se transforme nici intr-o limitare a libertatilor fundamentale ale omului, nici intr-o noua forma de negot, nici intr-o metoda pentru concentrarea puterii in mainile unui singur individ”. Nastase accepta ca astfel de legislatii “sunt izvorate din frica fata de pericolul terorist, in numele caruia libertatile civile au fost restranse” dar ca problema este lipsa mecanismelor de control eficient a unor eventuale abuzuri in chestiunea monitorizarii comunicatiilor electronice. “Problema noastra este cine il controleaza pe controlor. Or, Legea 298 nu ofera garantii suficiente ca abuzurile pot fi impiedicate sau exemplar pedepsite. Tinand cont de realitatea din Romania, Legea 298 pare mai degraba a legaliza o situatie de facto, decat a introduce o practica noua”, arata Adrian Nastase.

PNL vrea sesiune extraordinara
Vicepresedintele Comisiei de Aparare a Camerei Deputatilor George Scutaru (PNL) solicita presedintilor celor doua Camere ale Legislativului convocarea unei sedinte comune pentru dezbaterea raportului intocmit de Comisia parlamentara de ancheta pentru verificarea informatiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicatiilor. Intr-un comunicat remis ieri, Scutaru precizeaza ca, in 4 noiembrie 2008, Comisia de ancheta a depus un raport la Birourile permanente ale celor doua Camere parlamentare, insa acest document nu a fost dezbatut de Legislativ. “Recentele comentarii publice privind posibila folosire a unor interceptari telefonice in folosul unor oameni politici fac necesara o dezbatere serioasa a acestui subiect in Parlament. (...) PNL considera ca discutarea raportului Comisiei de ancheta in plenul Parlamentului poate crea o platforma de dezbatere publica a subiectului interceptarilor. Tocmai de aceea, solicitam presedintilor celor doua Camere convocarea unei sedinte comune, dupa inceperea sesiunii parlamentare, pentru dezbaterea raportului Comisiei de ancheta” - arata Scutaru in comunicat.


Ascultarea telefoanelor si violarea corespondentei sunt doua subiecte despre care presa nu a incetat sa scrie. In contextul dezbaterilor despre supravegherea mijloacelor de comunicare, un nou scandal este declansat de fostul consilier prezidential si director S.I.E., Claudiu Saftoiu. Acesta a declarat, intr-o emisiune televizata, ca a aflat despre interventii politice care se bazeaza pe informatii si interceptari ilegale. “Acum un an am aflat de la presedintele Romaniei ca stia ce vorbesc Ion Iliescu si Mircea Geoana”, a declarat marti Saftoiu. Dupa ce marti seara, Administratia Prezidentiala a respins, intr-un comunicat transmis presei, informatiile, solicitandu-i lui Claudiu Saftoiu sa probeze afirmatiile facute, ieri, Valeriu Turcan a declarat ca “afirmatiile domnului Claudiu Saftoiu sunt iresponsabile si neadevarate, iar presedintele va urma calea legala.” Acesta a mai adaugat ca seful statului considera ca in cazul unor informatii de o asemenea gravitate ar fi normala si autosesizarea Parchetului General, iar in cazul in care acest lucru nu se va intampla, il va sesiza chiar presedintele.